“Am fost cea mai fericita in gradinita”

 

Sara are nostalgia gradinitei. Cand vorbeste despre anii aceia, se lumineaza la fata si devine melancolica.

Mi-a spus ca atunci, a fost cea mai fericita.

Pentru ea madelaina lui Proust va fi papanasul din gradi. Oricati am incercat, niciunul nu a mai avut acelasi gust:)

Ii e dor de educatoarea ei buna si calda, de jucariile de acolo, de patuturile mici unde dormeau insirati ca sarmalutele, de sortuletele colorate.

Ii e dor de curtea gradinitei si are amintirile atat de vii: coronite de flori, jocuri distractive, leaganul si toboganele unde era cea mai mare distractie.

II lipsesc povestile de la gradi, covorul pe care se jucau, serbarile colorate si bulinele rosii.

Iubeste scoala si are prieteni multi, o adora pe doamna invatatoare, dar, clar, o particica din sufletul ei a ramas acolo, in gradi, unde a fost cea mai fericita. Pentru ea, ruptura nu a fost definitiva. Mergem zilnic dupa Sofia. De multe ori, cand intram in gradinita, si simte miros de mancarica, o vad ca inchide ochii si  trage aer in piept…..sa ia un pic cu ea. Din “aerul de gradinita” sau “o farama de fericire”.

879de4c205e1a54f6cb8309ebbd8d552


Share this:
facebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Categories: Povesti pentru cei mari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>