Amintiri din copilaria mea

“O ratusca pe gunoi numara din doi in doi, doi, patru, sase, opt zece, iesi afara, mai ber-be-ce!”
“An-dan-te disemana che, disemana compane, an-dan-te, doi pasi pe luna, si-o ba-taie-buna, an-dan-te, disemana com-pa-ne”

O mana de copii, o creta si o minge. O felie de unt cu gem din care muscam cu pofta. Atat ne trebuia ca sa fim fericiti. Orele zburau fara sa ne dam seama intre Ratele si Vanatorii, Tara-Tara vrem ostasi sau De-a v-ati ascunselea. Tubermane. Prastie. Elastic. Coarda. Sotron. Biciclete transmise de la unii la altii. Simboluri ale copilariei mele. Simpla, dar atat de fericita.

Uneori, gasca se spargea atunci cand se auzea semnalul ” Mihaelaaaaaaaaa!!!” Flori, fete si baieti era jocul preferat atunci cand se lasa seara si ne inghesuiam pe banca din fata blocului.

Chicotelile ne erau intrerupe de cate un copil luat pe sus sau mustruluit de vreun parinte nervos.

Asa aratau zilele din vacanta de vara petrecuta cu veciniii in fata blocului. Cartile imprumutate de la biblioteca, oracolele in care ne straduiam sa fim cat mai originali, colectiile si schimburile de timbre, erau cele mai mari bucurii ale noastre.

Aveam obrajii rosii, pielea arsa de soare si genunchii juliti. Nu aveam nici un sfert din gadget-urile copiilor de azi, dar inchegam prietenii de-o zi, de-o vara sau poate…de-o viata. Aveam imaginatie, iar, azi, zambim nostalgici si avem ce sa povestim. Pentru ca noi…avem amintiri.sotron


Share this:
facebookgoogle_pluspinterestlinkedin

Categories: Povesti pentru cei mari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>